1 . Ce este cancerul de esofag?
Pestru a intelege ce este cancerul de esofag trebuiesc stiute cateva notiuni esentiale depre esofag. Esofagul este un tub muscular, aflat intre trahee si coloana vertebrala, prin care bolul alimentra ajunge in stomac. Locul in care esofagul se termina si incepe stomacul se jumeste jonctiune gastroesofagiana si la acest nivel se gaseste si sfilcterul esofagian inferior ce are rolul de a impiedica refluxul sucului gastric si a bolului alimentar ajuns in stomac inapoi in esofag.
Esofagul este formt din mai multe straturi, din interior spre exterior acestea sunt: mucoasa, submucoasa, musculara proprie si adventicea. Mucoasa tapeteaza lumenul esofagului si este la randul ei formata dinspre lumen (interior) spre exterior dintr-un epiteliu scuamos, lamina proprie si musculara mucoasei. Este important de retinut aceasta structura deoarece un anumit tip de cancer porneste dintr-un anumit strat al esofagului. Submucoasa este reprezentata de un tesut conjunctiv, la nivelul sau se gasesc vase de sange si in anumite parti ale esofagului in submucoasa se gasesc glande ce secreta mucus. Musculara proprie rerezinta musculatura esofagului prin contractia careia este posibi transpotrul bolului alimentar la stomac. Adventicea este stratul extern, ce imbraca esofagul si este la randul ei formata dintr-un tip de tesut conjunctiv.
Cele mai des intalnite cancere de esofag sunt carcinomul cu celule scuamoase si adenocarcinomul, foarte rar pot aparea limfoame, sarcoame, carcinom mucoepidermoid sau carcinom adenoid chistic
Carcinomul cu celule scuamoase este cel mai frecvent si are punct de plecare la nivelul epiteliului scuamos al mucoasei esofagiene. Acesta poate sa apare oriunde de-a lungul esofagului, insa cel mai frecvent apare in primele doua treimi ale acestuia.
Adenocarcinomul apare in ultima treime a esofagului, aproape de jonctiunea gastroesofagiana. Cel mai des adenocarcinomul esofagian apare pe un esofag Barret.
- Incidenta
Incidenţa brută a cancerului esofagian în Uniunea Europeană este de aproximativ 4,5 cazuri /100 000/an (43 700 de cazuri), cu diferenţe geografice considerabile în cadrul UE, fiind cuprinsă între 3/100 000 în Grecia şi 10/100 000 în Franţa. Mortalitatea ajustată în funcţie de vârstă este de aproximativ 5,4/100 000/an (20 750 de decese) la bărbaţi şi de 1,1/100 000/an (6950 de decese) la femei. Principalii factori de risc pentru carcinoamele scuamocelulare din ţările occidentale sunt fumatul şi consumul de alcool, în timp ce adenocarcinoamele apar cu precădere la pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian, iar riscul lor de apariţie se corelează cu indicele de masă corporală al pacientului. Incidenţa adenocarcinomului cunoaşte o creştere rapidă în ţările occidentale, iar acest tip histologic reprezintă în prezent aproximativ jumătate din numărul total al cancerelor esofagiene. Riscul aparitiei cancerului esofagian creste cu varsta, astfel sansele paritiei unui cancer esofagian sub varsta de 55 de ani este de 15%.
- Cauze
Esofagul Barret este o afectiune determinata de refluxul gastro-esofagian in urma caruia celulele epiteliului scuamos sufera o metaplazie in epiteliu columnar mucosecretant. Transformarea epiteliului normal in alt tip de epiteliu apare deci ca o reactie de protectie a mucoasei, celulele cu care a fost inlocuit eipeliul esofagului seamana cu celulele ce se gasesc in intestin ceea ce face ca acest tesut sa devina mult mai rezitent la continutul gastric ce ajunge in urma refluxului in esofag, insa aceasta transformare asociaza un potential de evolutie spre adenocarcinom. Astefel, pacientii cunoscuti cu esofag Barret trebuiesc monitorizati prin efectuarea periodica a unei endoscopi.
Atat consumul de alcool cat si cel de tutn cresc riscul aparitiei cancerului de esofag. Riscul este bineinteles mai mare pentru cei ce prezinte ambele vicii.
Obezitatea asociaza la randul ei un risc crescut pentru aparitia cancerului de esofag, acest lucru este explicat de faptul ca multi pacienti ce sufera de obezitate sufera deasemenea si de refluz gastroesofagian.
Dieta poate creste deasemena riscul aparitiei cancerului esofagian. Alimentele inalt procesate, consumul frecvent a unor bauturi exagerat de fierbinti sunt factori care pot creste riscul aparitiei acestui tip de cancer. Nu se cunoaste exact mecanismul insa s-a constat ca o dieta bogata in fructe si legume scade riscul de aparitie al cancerului esofagian.
Acalazia este o afectiune ce creste riscul aparitiei cancerului esofagian, aceasta consta intr-un defect aparut la nivelul sfincterului esofagian inferior care nu se relaxeaza suficient ingreunand astfel pasajul bolului alimentar din esofag in stomac ducand la aparitia unei iritatii a mucoasei esofagiene si crescand astfel riscul de aparitie a cancerului.
Sindromul Plummer-Vinson este un sidrom rar a carui cauza este inca neclara, se pare ca ar fi legat de deficitul de fier sau unele deficite nutritionale. Apare mai des la femei si asociaza un risc crescut de aparitie al cancerului esofagian.
Existenta unui cancer in antecedente precum si infectia cu anumite tulpin de papiloma virus uman cresc deasemenea riscul aparititi cancerului esoganian.
- Simptome
Simptomele sunt cele care duc de cele mai multe ori la descoperirea prezentei cancerului esofagian insa din pacate cele mai multe dintre acestea apar cand cancerul se afla deja intr-un stadiu avansat. Exista si situatii in care acesta sa fie asimpotomatic caz in care este descoperit intamplator.
Cel mai comun simptom este disfagia. Disfagia este termenul medical ce defineste dificultatea pacientului de a inghiti, acesta simte ca “mancarea i se opreste in gat sau in piept”. Disfagia esta initial usoara si poate deveni ulterior severa ducand pana la imposibilitatea inghitirii alimentelor solide. Apar din acesata cauza si modificari in dieta pacientului, pe care uneori nici nu le sesizeaza, incepand sa prefere alimentele mai moi.
Poate ulterior sa apara si durere la inghitire. Apare deasemenea o pierdere in greutate datorita dificultatii la inghitire, a scaderii apetitului dar si a cresterii metabolismului paruta datorita prezentei cancerului.
Pot aparea deasemenea voma, tusea sau sangerarea la nivel esofagian, sangerare prin care se poate ajunge la aparitia unei anemii din cauza pierderii de sange.
- Analize pentru diagnostic
Endoscopia este o investigatie foatte folosituare in vederea punerii diagnosticului de cancer esofagian. Aceasta presupune introducerea de-a lungul esofagului a unui tub in al carui varf se gaseste o camera ce permite medicului sa vada pe monitor aspectul esofagului, deasmenea tot sub control endoscopic de poate preleva o mica bucata de tesut, biopsie, care va permite medicului anatomo patolog sa pune diagnosticul cert de cancer de esofag precum si stabilirea tipului de cancer si a stadiului in care acesta se afla. Stabilirea acestor luctruri este deosebit de importanta deoarece fiecare tip si fiecare stadiu in parte necestita o anumita schema de tratament.
O radiografie cu tranzidt baritat poate deasemenea fi utila, la fel si o tomografie compiuterizata sau un examen RMN, acestea oferind informatii despre aspectul anormal pe care un esofag bonlav il poate avea.Testele de sange poti fii si ele utile deoarece asa se poate observa o anemie sau o afectare a functiei hepatice din cauza metastazelor ce pot aparea la nivelul ficatului.
Tratamentul
Tratamantul in cancerul esofagian difera in functie de stadiul in care acesta se afla. In cazul in care este vorba de un cancer de esofag in stadiul 0 se poate realiza endoscopic rezectia mucoasei esogaiale aafectate. Acest stadiu este defapt un pre-cancer, un grad inalt de displazie. Dupa aceasta pacientul trebuie in continuare urmarit endoscopic
Cancerul de esofag gradul 1 se imparte in T1 T2 si T3 in functie de straturiele pe care tumora le patrunde.
T1 reprezinta cel mai recent cancer, in cazul acestuia numai o mica parte din mucoasa a fost afectata. In acest caz se realizeaza rezectia partii afecate si se poate asocia si chimio si radioterapia daca exista suspiciunea ca tumora nu a fost indepartata in totalitate.
T2 reprezinta stadiul in care tumora a patruns pana la nivelul muscularei propria.interventia chirurgicala fara chimio si radioterapie poate fii aplicata numai pentru tumorile mai mici de 2 cm. in cazul in care tumora se afla in partea inferioara a esofagului se administreaza chimioterapie inainte de interventia chirurgicala. Daca tumora se afla in partea superioara a esofagului chimioterapia reprezinta deasemenea un instrument important in tratarea acestuia inaintea interventiei, la unii pacienti cancerul putand sa dispara chiar complet cu aceasta. Deasemenea dupa tratament pacientu trebuie urmarit pentru obesrvarea posibilelor recidive
Stadiul II reprezinta invadarea inclusiv a tesutulu conjunctiv din afara esofagului plus 1-2 noduli limfatici iar in stadiul III apare si afectarea organelor din jur. In ambele stadii chimioterapia are deasemenea un rol foarte important si este urmata de inteventia chirurgicala
In stadiul IV este vorba de existenta metastazelor in organelele aflate la distanta de esofag precum si diseminarea deasemenea in nodulii limfatici aflati la distanta. In acest stadiu cancerul este foarte greu de indepartat complet, se incearca insa mentirea lui sub control. Se poate folosi chimio si radioterapia precum si tratamentul paliativ pacientii avend in acest stadiu probleme mari in ceea ce priveste inghitirea.
Daiana Gortoescu
https://www.cancer.org/cancer/esophagus-cancer/about/what-is-cancer-of-the-esophagus.html
http://www.srrom.ro/Ghiuri_ESMO/v2/03.1_5_1_Esophageal.pdf
http://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/oesophageal-cancer/causes-risks
https://markeritumorali.wordpress.com/
http://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/oesophageal-cancer/symptoms
https://online.epocrates.com/u/29111029/Esophageal+cancer
http://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/oesophageal-cancer/decisions-about-your-treatment