Crezi ca aceasta boala apartine epocii moderne? Crezi ca pe pe vremea buniclor nostri nu exista cancer? Te inseli! El a existat intotdeauna, dar nu a fost suficient diagnosticat.

Au fost evidentiate celule canceroase din fosilelee dinozaurilor de acum 70 – 80 milioane de ani. Celule maligne au mai fost gasite  de Louis Leakey in 1932 lafosile ale Homo erectus, or Australopithecus de acum 4,2- 3,9 milioane de ani. De asemenea  au fost evidentiate celule tumorale in mumiile egiptene din perioada 1900-1600 IC, sau in craniul unei femei datat din epoca bronzului.


   Cuvântul cancer are la origine cuvântul grecesc „ karkinos” care a fost utilizat prima dată de către părintele medicinii, Hippocrate, pentru a descrie tumorile. În cultura grecească karkinos înseamnă crab, sugerând aspectul formaţiunii canceroase ce prezintă numeroase ramificaţii şi prelungiri. Primele dovezi ale acestei boli au fost descoperite la mumiile din Egiptul Antic care prezentau tumori la nivelul oaselor. Tot în Egipt a fost găsită cea mai veche descriere a cancerului, în cadrul lucrării „Edwin Smith Papyrus”. În aceasta sunt prezentate 8 cazuri de tumori la nivelul sânului care au fost îndepărtate prin cauterizare.

 

 

 

 

 

 

                                                                                                       

Teoria umorilor: Hippocrate considera că întregul corp este alcătuit din 4 umori: sănge, flegmă, bilă galbenă şi bilă neagră. La omul sănătos toate acestea existau într-un echilibru, însă atunci când se acumula bila neagră într-o anumită parte a corpului, apărea cancerul. Această teorie a fost de referinţă mai bine de o mie de ani, timp în care disecţiile erau interzise din motive religioase.
De-a lungul anilor au existat diferite teorii cu privire la modul de formare al cancerului.

Teoria limfei: Conform acestei teroii cancerul se forma pe baza limfei. În mod normal, în organism limfa şi sângele trebuiau să fie într-o continuă mişcare. Teoria care a existat de-a lungul secolului 17 susţinea că tumorile cresc pe seama limfei respinse de sânge.

Teoria blastemelor: În 1838 cercetătorul Muller studiind consistenţa tumorilor a descoperit că acestea sunt formate din celule.Studentul său, Rudolf  Virchow a fost cel care a stabilit cauza moleculara a patologiei, asociind-o cu celule modificate genetic.

Teoria iritaţiei cronice: Tot Virchow a fost cel care a propus drept cauză a cancerului iritaţia cronică, însă el era de părere că răspândirea cancerului este asemnea unui lichid. Câţiva ani mai târziu, un chirurg german i-a contrazis teoria, arătând că metastazele se realizează pe seama răspândirii celulelor maligne.

Teoria bolii infecţioase: De-a lungul secolului XVII şi XVIII s-a crezut că boala este infecţioasă şi că se răspândeşte pe seama paraziţilor.Ideea a fost dezvoltată de un patologist danez Johannes care atesta că reuşise să producă cancer gastric la şobolani prin alimentarea acestora cu gândaci infectaţi cu paraziţi.Cu toate acestea, ipoteza lui a fost contestată, întrucât experimentele sale nu justificau rezultatul.

La mijlocul secolului 20 cercetătorii au dezlegat complexa biochimie din spatele patologiei. După ce Watson şi Crick au descoperit structura helicoidala a ADN-ului, studiul genelor le-a permis oamenilor de ştiinţă să stabilească că la baza apariţiei cancerului sunt structuri chimice (numite carcinogene) ce modifică ADN-ul celulelor, determinând creşterea necontrolată a acestora.

Studiul etiologiei cancerului a fost marcat de câteva observaţii importante din timpul secolului XVII.În 1713 Bernardina Ramazzini raportează o frecvenţă scăzută a cancerului cervical dar crescută a celui mamar la călugăriţe.Această obesrvaţie a condus la înţelegerea implicării hormanilor în această patologie.În 1775, la un spital din Londra s-a studiat cancerul de la nivelul scrotului apărut cu precădere la coşari. S-a stabilit drept cauză depunerea de funingine între faldurile scrotului.Au urmat apoi mai multe cercetări asupra riscului de cancer din unele medii de lucru, stabilindu-se, astfel, măsurile de sănătate publică.

Incurabilitatea cancerului a fost atestată încă din Antichitate, când doctorii au constatat că tumoarea apare după ce aceasta fusese îndepărtată. După anul 1846, când anestezia a fost inventată, chirurgii Bilroth, Handley si Halsted au realizat prima operaţie chirurgicală prin care s-a înlăturat întreaga masă tumorală împreună cu nodulii limfatici. Cu toate acestea, stabilirea faptului că celulele canceroase se răspândesc de la origine şi la nivelul altor organe a condus la recunoaşterea limitelor chirurgiei drept metodă de tratament pentru cancer. În ultimii ani ai secolului XX, s-au dezvoltat noi metode de tratament prin combinarea chirurgiei cu chimioterapia.

Înţelegerea mecanismului de formare al cancerului a reprezentat încă din cele mai vechi timpuri o grea încercare pentru oamenii preocupaţi de organismul uman. Odată cu progresarea ştiinţei s-a evidenţiat natura acestei boli, precum şi încercări limitate de tratament.Cu toate acestea, cancerul rămâne până în prezent o patologie cu o rată de mortalitate impresionantă, al cărei mod de apariţie este puţin cunoscut de specialişti.

Doina Virlan

 

Bibliografia:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2927383/  (Journal of cancer science&therapy)

https://www.cancer.org/cancer/cancer-basics/history-of-cancer/

http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/cncr.27889/full

poze:

http://www.sciencemag.org/news/2011/10/mummy-has-oldest-case-prostate-cancer-ancient-egypt

https://en.wikipedia.org/wiki/Edwin_Smith_Papyrus#/media/File:Edwin_Smith_Papyrus_v2.jpg