Ce sunt metastazele?

Ce sunt metastazele?2019-04-03T12:41:40+02:00

Metastazele sunt leziuni secundare la distanţă şi sunt reprezentate de apariţia unor tumori maligne în alte ţesuturi și organe decât cel îniţial în care a apărut tumora malignă. Apariţia uneia sau mai multor metastaze înseamnă iniţierea procesului de răspândire a bolii. Îndiferent de numărul sau sediul lor, acestea încadrează un pacient în stadiul IV de boală, cel mai avansat stadiu. O tumoră malignă este o tumoră canceroasă. Cancerul metastatic poartă aceeaşi denumire ca şi cancerul primar de la care provine. De exemplu, o metastază pulmonară provenită de la un cancer de sân nu se va numi cancer pulmonar, ci cancer de sân metastatic. Aceste celule metastazice prezintă aceleași caracteristici ca și celulele  țesutului[1] de unde au plecat. La momentul diagnosticului, aproximativ jumătate din pacienţi au metastaze evidente. Probabil că numărul acestora este mai mare din cauza metastazelor oculte, greu observabile. Chiar dacă metastazele pot fi prezente şi în cazul unor tumori de mici dimensiuni, de obicei dimensiunea tumorii maligne se corelează direct proporțional cu probabilitatea de metastazare. Cu alte cuvinte, cu cât tumora este mai mare în dimensiuni, cu atât riscul ca aceasta să fi determînat deja metastaze este mai mare.

Care este calea de răspândire a acestor celule?

Celulele canceroase se pot răspândi local, la țesutul normal, precum în cazul cancerului de ovar care poate disemina prin extensie directă la organele din pelvis: trompe uterine, vezica urinară, rect, etc. De asemenea, se pot răspândi regional la nivelul nodulilor limfatici, țesuturilor si organelor, sau se poate răspândi la distanță “rupându-se” de tumoarea formată inițial și “călătorind” prin vasele sanguine sau limfatice. Majoritatea celulelor canceroase mor in drumul lor prin vase, dar cele care supraviețuiesc au posibilitatea de a se lipi de peretele vasului, traversându-l, ajungând în alt țesut. Aici, celula tumorală profită de vascularizația noului organ gazdă hrănindu-se și multiplicându-se. Astfel, se formează tumoarea secundară. Este important de notat că odată ajunse în sistemul limfatic, celulele maligne ajung şi în circulaţia sanguină, datorită comunicării dintre șistemul limfatic şi sistemul venos. Cel mai adesea, carcinoamele diseminează pe cale limfatică. Afectarea ganglionilor limfatici regionali (locali) nu este considerată metastază, chiar dacă este asociată cu un prognostic mai prost. Metastazele conduc către moarte prin distrucția organelor vitale.

 

Unde se dezvoltă metastazele? 

Procesul de metastazare este comun la nivelul oaselor, creierului, ficatului, nodulilor limfatici, plămanilor, pleure și cavitatii abdominle. Pleurele sunt foițe ce învelesc plamanii. Metastazarea la acest nivel poate provoca efuziune pleurala, o acumulare de lichid între plămani și toracele anterior, numit spațiu pleural. Cauzele principale sunt cancerele la sân, plămani, ovare sau limfoame.

Următorul table prezintă cele mai des întânite forme de metastazare:

 

 

Tipul de cancer  Locul comun de metastazare
Vezică urinară Oase, ficat, plămani
Sân Oase, creier, ficat, plămâni
Colon Ficat, plămâni, peritoneu
Rinichi Glande suprarenale, oase, creier, ficat, plămâni
Plăman Glanda suprarenale, oase, creier, ficat, celalat plămân
Melnom Oase, creier, ficat, plămâni, piele, mușchi
Ovarian Ficat, plămân, peritoneu
Pacreas Ficat, plămân, peritoneu
Prostată Glande suprarenale, oase, ficat, plămâni
Rectal Ficat, plămâni, peritoneu
Stomac Peritoneu, ficat, plămân
Tiroidă Oase, ficat, plămâni
Uter Oase, creier, ficat, plămân, vagin

 

N.B. S-a arătat că dintr-un milion de celule tumorale (cancer de sân) doar 0, 1% ajung în circulaţia sanguînă, restul fiind distruse de șistemul imun. Însă în ciuda acestui număr redus de celule care reuşesc să supravieţuiască, metastazele înfluenţează net prognosticul pacientului. Trebuie punctat faptul că metastazele pot fi latente pentru foarte mult timp, de aceea există cazuri de deces în urma metastazelor apărute la peste 10 ani de la cancere de sân operate cu succes.

Metastaze pulmonare la nivelul creierului

Simptomatologie 

Cancerul metastazic nu este însoțit neapărat de anumite simptome. Totuși, când acestea apar, depind de zona în care cancerul s-a dezvoltat.

  • Durere sau fracturi, când cancerul este la nivel osos
  • Dureri de cap sau amețeli, dacă cancerul a atins creierul
  • Dificultate la respirație, dacă cancerul este la nivel pulmonar
  • Icter[2] sau umflaturi abdominale, când cancerul este situat la nivel hepatic

Tratament    

Odată exitins, cancerul este greu de controlat. Scopul este de a stopa sau a încetinii noile tumori să se dezvolte. Tratamentele posibile se impart în:

  • Tratamente sistemice, ce afectează tot corpul: chimioterapie, terapie hormonală sau terapie biologică, etc.
  • Tratamente locale: operații, terapia cu radiații, etc.

Doar în câteva situații cancerul ajuns în acest stadiu se mai poate trata. Însa este posibil ca viața să fie prelungită cu câteva luni sau chiar ani, în funcție de tipul de cancer, durata de la apariție, modalitatea de multiplicare, răspunsul la tratament, etc.

De asemenea, suportul emoțional este extrem de important pentru a învața cum să trăiesti cu această afectiune!

 

 

Bibliografie:

http://www.cancer.net/navigating-cancer-care/cancer-basics/what-metastasis

https://en.wikipedia.org/wiki/Metastasis

https://www.cancer.gov/types/metastatic-cancer

https://oncopedia.ro/generalitati/definitii/

http://www.ghid-cancer.ro/info/ce-sunt-metastazele

 

Poze:

https://en.wikipedia.org/wiki/Metastasis 

https://www.researchgate.net/figure/51246273_fig4_Figure-1-The-metastatic-processIn-this-complex-process-cells-detach-from-a-primary

 

Video:

https://www.youtube.com/watch?v=fQwar_-QdiQ

 

Amina Dodul

 

 

 

[1] Țesutul reprezintă o grupare de celule interconectate, care au aceeași origine, formă și structură și îndeplinesc aceeași funcție. Mai multe țesuturi formează un organ.

[2] Icterul este un semn clinic observat în bolile ficatului și ale vezicii biliare. Icterul reprezintă colorația galbenă a pielii, sclerei și a mucoaselor bolnavului, provocată de impregnarea acestora cu pigmenții biliari (bilirubina) aflați în exces în circuitul sanguin.